În inima Arcticului, oamenii de știință se luptă cu timpul pentru a descifra rolul microbilor în topirea accelerată a ghețarilor. Regiunile polare se încălzesc mult mai rapid decât media globală, iar microbii, odată subestimați, se dovedesc a fi factori esențiali în acest proces.
Pe ghețarii din Svalbard, Norvegia, cercetătorii descoperă că microbii nu sunt doar simpli locuitori ai gheții, ci actorii principali ai schimbărilor vizibile. Aceștia produc pigmenți întunecați care absorb căldura solară și accelerează topirea, într-un fenomen cunoscut sub numele de „întunecare biologică”. Efectul este atât de amplu încât, în unele zone, contribuie semnificativ la reducerea calotelor glaciare.
Dar nu toți microbii amplifică încălzirea. Unele comunități microbiologice consumă metan, un gaz cu puternic efect de seră, reducând astfel emisiile naturale. Fără acești „mâncători de metan”, concentrația de gaze din atmosferă ar fi și mai mare.
Ghețarii adăpostesc ecosisteme unice, cu microbi adaptați la condiții extreme de viață. Fiecare centimetru cub de zăpadă sau gheață poate găzdui mii de organisme, de la bacterii și ciuperci până la viruși și animale microscopice. Pierderea acestor habitate nu este doar o problemă științifică, ci și una cu implicații economice și ecologice majore.
Cercetătorii avertizează că mulți ghețari au intrat într-o fază de declin terminal. Reducerea lor afectează nu doar ecosistemele locale, ci și resursele de apă dulce și lanțurile troice globale, de la plancton la mamiferele marine.
Se propune crearea unei bănci internaționale de microbi polari, pentru a păstra aceste forme de viață unice, care ar putea dezvălui noi adaptări genetice valoroase. Între timp, fiecare vizită pe ghețari aduce vești tot mai sumbre: ceva dispare, iar timpul de acțiune se îngustează.
