Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 15 august una dintre cele mai importante sărbători ale anului: Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea de Sfânta Maria Mare. Această zi este marcată de ritualuri străvechi, obiceiuri populare și credințe care se păstrează în numeroase regiuni ale țării.
Sărbătoarea are origini în Ierusalim, unde se află mormântul Fecioarei Maria. De-a lungul secolelor, data de 15 august a fost instituită ca zi de prăznuire atât în Biserica Răsăriteană, cât și în cea Apuseană. Perioada ce precede sărbătoarea este una de pregătire duhovnicească, marcă de post și rugăciuni.
În Transilvania, femeile măritate aduc la biserică struguri și prune pentru sfințire, iar fetele nemăritate oferă flori la icoane, în semn de protecție împotriva bolilor și a necazurilor. De asemenea, se crede că această zi aduce harul nașterii ușoare și al sănătății pentru gravide.
Se spune că, începând cu 15 august, ciobanii își coboară turmele de pe munți, semn că vara își încheie ciclul. Tot atunci se deschide sezonul nunților, care se întinde până la postul Crăciunului.
Printre cele mai interesante obiceiuri se numără și cele legate de găsirea ursitului. Fetele care doresc să se mărite poartă un fir de năprasnic la sân toată ziua și se roagă în fața icoanei Maicii Domnului. În unele zone, ele pun busuioc sub pernă pentru a visa viitorul soț.
Bărbații își schimbă pălăria cu căciula, iar cei care nu respectă acest obicei sunt bătuți în poală satului. De asemenea, se crede că aprinderea focului în zilele premergătoare sărbătorii aduce boala și ghinionul, iar lucrul în ogradă în această zi ar blestema recolta.
Sărbătoarea este considerată a avea puteri magice, iar plantele culese atunci se cred a avea tăria de a vindeca. Mulți credincioși petrec noaptea în priveghere la mănăstiri, iar mormintele sunt tămâiate în dimineața zilei de 15 august.
În încheiere, se crede că dacă trandafirii înfloresc de Sfânta Maria Mare, toamna va fi lungă și caldă, aducând speranță și belșug.
