Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare: de la coborâtul oilor la găsirea ursitului

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 15 august Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul bisericesc. Data este marcată de numeroase tradiții și superstiții păstrate în diferite zone ale țării.

Sărbătoarea, cunoscută și sub denumirea de Sfânta Maria Mare, are la bază vechi obiceiuri populare. În Transilvania, femeile duc dimineața la biserică fructe din recoltă – struguri și prune – pentru sfințire, iar fetele nemăritate aduc flori pe care le așează la icoane. Se crede că aceste ritualuri aduc protecție împotriva bolilor și a necazurilor.

De asemenea, această zi marchează începutul sezonului nunților, care se prelungește până la postul Crăciunului. Pentru fetele care doresc să-și găsească „ursitul”, există ritualuri specifice: poartă un fir de năprasnic la sân și se roagă în fața icoanei Fecioarei Maria. Se spune că plantele culese în această zi au puteri de vindecare.

În mediul pastoral, ciobanii coboară turmele de pe munte, semn că vara își încheie ciclul. Bărbații își schimbă pălăria cu căciula, iar cei care nu respectă acest obicei sunt luați peste picior de comunitate.

Printre superstițiile asociate zilei se numără interzicerea aprinderii focului, a tăierii părului sau a aruncării lui la gunoi. Se crede că încălcarea acestor reguli aduce boala sau ghinion. De asemenea, mulți cred că dacă trandafirii înfloresc pe 15 august, toamna va fi caldă și îndelungată.

Sărbătoarea este considerată potrivită pentru rugăciunile pentru sănătate, căsătorie și naștere ușoară. Mulți credincioși petrec noaptea în priveghere și rugăciune la mănăstiri, iar în dimineața zilei de 15 august se tămâiază mormintele.