Guvernul României a demarat un amplu pachet de măsuri economice menite să contracareze deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în acest an, cel mai mare din Uniunea Europeană. Printre acțiunile adoptate se numără majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, creșterea unor accize și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
Aceste decizii au stârnit deja reacții puternice în rândul populației. Sute de persoane au protestat în București și în alte orașe, iar partidele de opoziție, în special cele de extremă dreapta, au capitalizat pe nemulțumirea generată de scăderea puterii de cumpărare.
Ministrul Finanțelor a evidențiat că măsurile sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și pentru a menține accesul la fondurile europene. El a recunoscut că implementarea acestor reforme nu va fi ușoară, dar a subliniat că guvernul este determinat să ducă la bun sfârșit acest plan.
Printre reformele considerate esențiale se numără restructurarea sistemului de pensii, eliminarea unor privilegii precum pensionarea anticipată pentru anumite categorii, precum și reforma companiilor de stat. Acestea sunt văzute ca fiind cheia pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a atrage investiții.
Situația economică a țării este agravată și de creșterea economică modestă, care a fost de doar 0,3% în ultimul trimestru, și de inflația ridicată, care a determinat banca centrală să mențină dobânzile la un nivel înalt.
În ciuda acestor provocări, guvernul speră că măsurile vor aduce stabilitate pe termen lung și vor asigura continuitatea în accesarea fondurilor europene. Cu toate acestea, coaliția de guvernare rămâne fragilă, iar sprijinul public pentru aceste măsuri este limitat, mulți cetățeni exprimentând scepticism cu privire la eficiența acestora.
