Bolivia se confruntă cu o criză ecologică profundă, indiferent de rezultatul alegerilor

În Bolivia, alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestei luni marchează o potențială schimbare de regim după aproape două decenii de guvernare socialistă. Cu toate acestea, pentru comunitățile indigene și pentru cei preocupați de soarta Amazonului, niciunul dintre candidații care au ajuns în turul doi – centristul Rodrigo Paz și conservatorul Jorge Quiroga – nu oferă soluții convingătoare pentru combaterea defrișărilor, incendiilor și poluării care afectează una dintre cele mai valoroase ecosisteme ale planetei.

Ambii candidați și-au asumat public angajamente ecologice, promițând măsuri de protecție a pădurilor, agricultură sustenabilă și proiecte de reîmpădurire. Quiroga propune obligațiuni verzi pentru finanțarea conservării, iar Paz anunță investiții masive într-un „guvern verde”. Însă pe teren, realitatea este cu totul alta: defrișările continuă, incendiile se extind, iar apele sunt tot mai poluate.

Bolivia deține 8% din suprafața Amazonului, un ecosistem esențial pentru echilibrul climatic global. Oamenii de știință avertizează că pădurea tropicală se apropie periculos de un punct de criză, dincolo de care regenerarea devine imposibilă. Deja, doar în acest an, peste 10 milioane de hectare au fost mistuite de flăcări, iar țara se clasează pe locul doi în lume ca suprafață de pădure virgină distrusă.

Comunitățile locale suportă deja consecințele devastatoare. Râurile sunt contaminate cu mercur din exploatările miniere ilegale, peștii – o sursă vitală de hrană – devin periculoși pentru consum, iar rezervele de apă scad alarmant. „Santa Cruz a pierdut deja 68% din rezervele sale de apă”, precizează un expert care activează în regiune. „Oamenii suferă intoxicații grave, iar precipitațiile au scăzut cu 30% față de acum zece ani.”

Deși problema ecologică este amintită ocazional în dezbaterile electorale, discuțiile se centrează în principal pe criza economică. Propunerile care ar putea agrava defrișările, cum ar fi extinderea culturilor de soia și a fermelor de creștere a animalelor, sunt discutate fără a lua în calcul impactul asupra mediului.

Pentru popoarele indigene, care și-au pierdut teritoriile și văd sănătatea afectată de poluare, promisiunile politice sună gol. „Suntem deposedați, otrăviți și lăsați fără resurse”, mărturisește un reprezentant al comunităților locale. „Ceea ce apărăm nu este doar pământul, ci propria noastră existență.”

Indiferent de câștigătorul scrutinului, provocările ecologice ale Boliviei vor rămâne imense – iar deciziile viitorului președinte vor avea implicații nu doar la nivel național, ci și pentru întreaga planetă.