Discuțiile dintre Statele Unite și Rusia, desfășurate recent în Alaska, au reprezentat o tentativă a administrației americane de a găsi o cale către restabilirea păcii în Ucraina. Însă, potrivit unor analiști, pretențiile Rusiei s-au dovedit a fi substanțial mai ample decât cele cu care Occidentul ar fi putut fi de acord.
În contextul regional, se remarcă patru direcții strategice pe care România ar trebui să le ia în considerare: securitatea zonei Mării Negre, prezența militară a NATO pe flancul estic, situația Republicii Moldova și implicarea în reconstrucția Ucrainei. Există temeri că Federația Rusă ar putea încerca să reînvie vehementele sale interese în regiune, afectând echilibrul de putere.
De asemenea, se menționează riscul ca Republica Moldova să redevină o zonă tampon sub influență rusă, iar România ar putea rata șansa de a se implica în proiecte economice majore din Ucraina, dacă nu își consolidează poziția diplomatică.
Încheierile summitului sugerează că viitorul geopolitic al Europei de Est se decide în aceste zile, iar România trebuie să își definească cu claritate agenda externă, aliniată la discuțiile cu Statele Unite și la deciziile adoptate în cadrul NATO și Uniunii Europene.
Un mesaj separat, provenit de la un politician minor, a felicitat inițiativa americană, susținând că pacea reprezintă singura soluție durabilă.
