Temperaturile extreme, incendiile și umiditatea ridicată readaptează peisajul turistic global, iar călătorii își ajustează planurile pentru a face față noilor realități generate de încălzirea globală.
Din ce în ce mai mulți turiști părăsesc destinațiile tradiționale, precum Grecia sau Portugalia, și se îndreaptă către zone cu climă mai temperată, denumite în jargonul turistic „coolcations”. Potrivit unor consultanți în turism de lux, aproape jumătate dintre clienți și-au modificat itinerariile tocmai din cauza condițiilor meteorologice extreme.
Valurile de căldură au forțat închiderea temporară a unor obiective emblematic, precum Acropola din Atena sau Turnul Eiffel din Paris. Impactul asupra turismului european este inegal: regiunile nordice înregistrează o creștere a cererii, în timp ce zonele sudice se confruntă cu o scădere semnificativă a numărului de vizitatori.
Copenhaga devine un model de adaptare. Spre deosebire de alte orașe europene care se luptă cu supraturismul, capitala daneză recompensează turiștii care aleg opțiuni ecologice. Prin programul CopenPay, vizitatorii beneficiază de reduceri și activități gratuite dacă folosesc transportul public sau prelungește șederea. Investițiile masive în regenerarea portului și crearea de spații de înot publice au transformat orașul într-o destinație atrăgătoare și sustenabilă.
Parisul, la rândul său, a implementat măsuri inovatoare pentru a atenua efectele căldurii. A fost reluată îmbăierea în Sena după aproape un secol de interdicție, iar autoritățile au creat sute de „oaze urbane” – parcuri, bazine și zone umbrite dotate cu vegetație și surse de apă. Aplicația Extrema ghidează locuitorii și turiștii către cele mai apropiate puncte de răcoare.
Aceste inițiative ilustrează o tendință tot mai evidentă: destinațiile se reinventează pentru a răspunde provocărilor climatice, iar turiștii devin din ce în ce mai conștienți de impactul ambiental al călătoriilor.
