Autoritățile române au identificat și documentat o amplă operațiune de război hibrid, susținută de interese ruse, având ca scop influențarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și destabilizarea țării. Potrivit unor surse oficiale, mecanismul a implicat utilizarea unor platforme digitale și conturi false, care au ajuns la peste 1,3 milioane de cetățeni.
În urma unei anchete amănunțite, Parchetul General a adunat dovezi care atestă implicarea unor structuri asociate Rusiei în încercări de manipulare a opiniei publice. Aceste acțiuni au fost definite ca parte a unei strategii complexe, menite să submineze procesul democratic și să genereze tensiuni sociale.
Ca răspuns, instituțiile de stat au demarat măsuri de contracarare și apărare, demonstrând capacitatea de a reacționa eficient la astfel de amenințări. Cooperarea dintre structurile vizibile și cele cu atribuții discrete a condus la dezvăluirea întregii rețele.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului a negat orice implicare, comparând acuzațiile cu cele aduse în trecut în contextul alegerilor din Statele Unite. Însă autoritățile române susțin că probele sunt clare și vor fi prezentate în justiție.
Acest caz subliniază necesitatea continuă a vigilenței și a cooperării instituționale, mai ales într-un context european marcat de multiple provocări de securitate. Este un exemplu concret cum democrațiile se pot apăra împotriva amenințărilor hibride, adaptându-și apărarea în funcție de noile tipuri de riscuri.
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională, iar în turul repetat din mai 2025, candidatul independent pro-european Nicușor Dan a obținut victoria, devenind președintele României.
