România, pivot strategic în discuțiile privind securitatea Ucrainei

În contextul eforturilor de stabilizare a situației din Ucraina, unele state europene susțin implicarea mai puternică a Statelor Unite, prin detașarea de avioane militare în România. Acest pas face parte din garanțiile de securitate pe care SUA le pot oferi pentru a contribui la încheierea conflictului.

Dezbaterile la nivel înalt privind amplasarea avioanelor americane de tip F-35 în România au capătit o dinamică semnificativă, având în vedere că Alianța Atlantic de Nord construiește în țara noastră cea mai mare bază aeriană din Europa. Scopul declarat este de a preveni potențiale acțiuni militare ale Rusiei. Recent, fostul președinte american a exclus trimiterea de trupe pe teren, dar a menționat disponibilitatea de a asigura sprijin aerian.

După consultările dintre oficialități, discuțiile s-au mutat la Washington, unde reprezentanți militari de top au analizat aspectele logistice ale implicării americane. Printre participanți s-au numărat generali din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia.

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, utilizată anterior în operațiunile din Irak, este acum centrul operațiunilor NATO de patrulare aeriană deasupra Mării Negre. Este considerată locația cea mai potrivită pentru avioanele americane.

Pe lângă prezența aeriană, țările europene cer asigurări privind accesul la tehnologia americană de satelit pentru misiuni de recunoaștere și localizare, precum și furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană, cum ar fi rachete Patriot și NASAMS, pentru a contracara atacurile rusești. De asemenea, se dorește obținerea de permisiuni pentru zborurile de recunoaștere deasupra Mării Negre.

Marea Britanie și-a oferit sprijinul prin trimiterea avioanelor Typhoon și a unei brigăzi de instrucție formată din câteva mii de militari. Alte state, precum Franța, Canada și Australia, ar putea urma același model.

Pe de altă parte, Rusia se opune ferm oricărei prezențe occidentale. Ministrul de externe rus a afirmat că Moscova și Beijing ar trebui să aibă drept de veto asupra oricărui ajutor militar acordat Ucrainei, etichetând discuțiile despre garanțiile de securitate ca fiind inutile.

Propunerile discutate în 2022 la Istanbul, care ofereau putere de decizie membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU în privința ajutorului militar pentru Ucraina, au fost menționate ca potențial model. Un astfel de acord i-ar permite Rusiei să blocheze orice încercare de asistență.

În ceea ce privește perspectivele de negociere, dialogurile de până acum nu au avansat semnificativ, fiind primite cu scepticism de Moscova. Deși s-au menționat întâlniri la nivel înalt, pregătirea lor necesită precauție pentru a nu agrava situația.

Șeful forțelor armate britanice a participat la discuții la Pentagon, jucând un rol important în medierea tensiunilor dintre Kiev și Washington. Reuniunile virtuale ale oficialilor NATO au continuat să se concentreze pe coordonarea sprijinului pentru Ucraina.