O inițiativă civică încearcă să readucă strălucirea uneia dintre cele mai valoroase stațiuni balneare din România, după decenii de degradare.
Odată un simbol al eleganței și al terapiei prin ape termale, Băile Herculane a traversat perioade întunecate, marcate de degradare și corupție. Astăzi, un grup de tineri arhitecți și voluntari luptă să redea farmecul vechiului sanatoriu, aflat acum într-o stare avansată de deteriorare.
„Am rămas impresionat de frumuseța naturală și arhitecturală, dar și profund tulburat de starea de paragină”, mărturisește Oana Chirila, coordonatorul proiectului, care a descoperit locul acum opt ani. Ea conduce un colectiv redus de voluntari dedicați salvării acestui patrimoniu.
Problema este amplă: peste 800 de monumente istorice din țară se află într-o stare critică, iar o treime din ele reprezintă pericol public. Situația s-a agravat odată cu tranziția postcomunistă, marcată de incertitudini juridice și lipsa investițiilor.
Băile Herculane și-a trăit perioada de glorie în secolul al XIX-lea, când era frecventată de monarhii austro-ungari. Complexul Neptun, construit în 1886, a găzduit personalități ca împăratul Franz Iosif și soția sa, Sissi. Însă decăderea a venit treptat, iar clădirile impunătoare au fost părăsite și acoperite de graffiti.
„Ne temem că structurile se vor prăbuși”, adaugă Chirila, explicând că echipa sa este limitată la lucrări de consolidare, în așteptarea unor acțiuni decisive din partea autorităților.
Majoritatea clădirilor istorice din localitate sunt sub sechestru, ceea ce blochează accesul la fonduri europene sau publice pentru restaurare. Cu toate acestea, pe alocuri, viața revine. S-au amenajat cabine, pavilioane din lemn și o promenadă, iar bazinele termale au fost recondiționate.
În această vară, un grup de 12 studenți se alătură eforturilor de reabilitare. „Ar fi minunat ca acest loc să redevină o perlă a Europei, păstrându-și amprenta austro-ungară”, spune Aura Zidariță, una dintre vizitatoare.
Un alt turist, Doina Blaga, descrie experiența ca fiind „unică”: „Ai izvoare termale naturale și ape reci de râu la indigo”.
Numărul de vizitatori a crescut semnificativ, de la 90.000 în 2020 la peste 160.000 anul acesta. Și nu doar aici: și în alte părți ale țării au apărut inițiative similare, conduse de civili, ca răspuns la lipsa investițiilor de stat.
Președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Balici, laudă aceste demersuri și le numește „lecții de urmat în protejarea patrimoniului”.
Oana Chirila recunoaște că uneori se simte copleșită: eforturile noastre sunt doar un pansament pe o rană adâncă. Dar rămâne optimistă. „Herculane a suferit din cauza corupției și a neglijenței, dar credem că prin implicare, se va vindeca”.
