Investițiile Fondului de Pensii al Guvernului Norvegiei în firme israeliene au stârnit o dezbatere aprinsă în contextul campaniei pentru alegerile parlamentare din 8 septembrie. Subiectul a captat atenția publică largă, punând în discuție modul în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active.
Partidele de dreapta, care se află în competiție pentru o majoritate parlamentară, susțin păstrarea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, formațiunile de stânga cer retragerea imediată a fondului din companii care, conform acestora, ar fi implicite în acțiunile militare desfășurate în Gaza.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potențial guvern condus de social-democrați prin adoptarea unei poziții ferme de dezinvestire. Conform declarațiilor, decizia ar putea influența negocierile postelectorale.
Nicolai Tangen, directorul executiv al fondului, a caracterizat situația drept una excepțional de delicată, subliniind riscurile privind încrederea opiniei publice în gestionarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar menține încă investiții substanțiale, evaluate la circa 19 miliarde de coroane norvegiene. Ministrul Finanțelor, Jens Stoltenberg, a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Presiunile asupra guvernului actual sunt semnificative, acesta fiind criticat atât de opoziție, cât și din interiorul propriului alianta. Fondul, care investește veniturile obținute din exploatarea petrolului și gazelor în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează în baza unor norme etice stricte, adoptate încă din 2004, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
