În inima Budapestei, viața de zi cu zi devine tot mai greu de suportat pentru mulți locuitori. Prețurile la chirie, alimente și servicii au crescut vertiginos, iar puterea de cumpărare a populației a scăzut semnificativ. Inflația a marcat un salt dramatic în ultimii ani, iar economia maghiară înregistrează o creștere modestă, mult sub media europeană.
Potrivit datelor oficiale, Ungaria se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al consumului pe cap de locuitor, iar produsul intern brut a înregistrat o creștere de doar 0,2% în ultimul trimestru. Aceste cifre reflectă o problemă profundă a modelului economic maghiar, care se bazează pe investiții străine și forță de muncă ieftină.
Industria auto, unul dintre pilonii economiei maghiare, înregistrează semne de încetinire, iar fabricile de baterii electrice, considerate viitorul industrial al țării, se confruntă cu dificultăți. Companiile reduc personalul și amână investițiile, iar antreprenorii locali se luptă să-și mențină afacerile pe piață.
Factorii care au contribuit la această situație includ creșterea taxelor, volatilitatea monetară și lipsa de predictibilitate a politicilor guvernamentale. Mulți investitori adoptă o atitudine de așteptare înaintea alegerilor viitoare, iar fondurile europene rămân blocate din cauza problemelor legate de statul de drept.
Pe plan intern, discuțiile se axează pe scăderea puterii de cumpărare și pe necesitatea de a atrage investiții noi. În ciuda eforturilor de stimulare a anumitor sectoare, economia încă nu găsește un impuls sustenabil de creștere.
