China și-a exprimat disponibilitatea de a participa cu forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția ca această misiune să se desfășoare sub mandatul Organizației Națiunilor Unite. Anunțul a generat reacții contrastante în rândul diplomaților europeni, unii văzând potențialul de stabilizare, alții exprimând îngrijorări legate de intențiile reale ale Beijingului.
Potrivit unor surse diplomatice europene, autoritățile chineze au confirmat că ar fi dispuse să contribuie la o astfel de misiune, însă doar în contextul unui acord internațional validat de ONU. Însă această condiție ridică deja dificultăți, deoarece majoritatea statelor membre ale UE se arată reticente în a aproba un astfel de mandat internațional.
Unele state europene se arată sceptice față de intențiile Chinei, temându-se că Beijingul ar putea folosi prezența militară pentru a spiona infrastructura ucraineană sau pentru a-și consolida influența pro-rusă în regiune. Un diplomat european a avertizat că, în ciuda declaratiilor oficiale, China ar putea adopta o poziție parțială, mai degrabă decât una neutră.
În contextul discuțiilor privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, s-a menționat și posibilitatea implicării Chinei, însă președintele ucrainean a exclus-o din lista potențialilor garanți ai securității țării sale.
Paralel, oficialii europeni evaluează un plan alternativ care implică trimiterea de contingente militare britanice și franceze în Ucraina, ca parte a unui viitor acord de pace. Aproximativ zece state s-au arătat dispuse să contribuie cu trupe în acest scenariu.
Situația rămâne fluidă, iar orice decizie privind implicarea militară străină în Ucraina va necesita nu doar acordul internațional, ci și consimțământul explicit al autorităților de la Kiev.
