În Bolivia, aproape opt milioane de cetățeni au fost chemați la urne duminică pentru a alege noul președinte, într-un scrutin marcat de tensiuni politice și incertitudini economice. Fostul președinte Evo Morales, exclus din cursa electorală și sub amenințarea unui mandat de arestare, a etichetat procesul electoral ca fiind lipsit de legitimitate.
Morales, care a condus țara între 2006 și 2019, a declarat că votul nul, pe care l-a susținut în campanie, va obține un rezultat istoric, sugerând că absența unor nereguli l-ar propulsa pe primul loc. „Pentru prima dată, dacă nu intervine frauda, votul nul va câștiga”, a afirmat el, exprimându-și nemulțumirea față de un proces pe care l-a considerat detașat de voința poporului.
Scenariul electoral a fost dominat de prezența a opt candidați, printre care milionarul Samuel Doria Medina și fostul președinte Jorge Quiroga, ambii așezați bine în sondaje. Alegerile au avut loc pe fondul unei crize economice profunde, cu potențialul de a înclina balanța politică spre dreapta după două decenii de guvernare de stânga.
Morales, primul președinte de origine indigenă al Boliviei, face acum obiectul unei anchete penale pentru presupuse infracțiuni sexuale, acuzații pe care le respinge categoric. În pofida dorinței de a candida pentru un al patrulea mandat, Curtea Constituțională a interzis participarea sa, reafirmând limita de două mandate consecutive.
Pe lângă alegerea noului șef al statului, scrutinul a vizat și reînnoirea Parlamentului bicameral, într-un moment crucial pentru viitorul națiunii andine.
