Investițiile Fondului de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit o dezbatere aprinsă în contextul campaniei electorale din acest an. Subiectul a captat atenția publică și a generat controverse privind gestionarea celui mai mare fond suveran din lume.
Partidele din spectrul politic din țara scandinavă au poziții divergente. Forțele de dreapta, care ar putea obține o majoritate parlamentară strânsă, susțin menținerea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, formațiunile de stânga cer retragerea imediată a fondului din companii implicate în activități legate de conflictul din Gaza.
Partidul Socialist de Stânga a anunțat că își va condiționa sprijinul pentru un viitor guvern de coaliție de adoptarea unei poziții ferme privind dezinvestirea. Conform declarațiilor oficiale, directorul fondului a descris situația drept una fără precedent în istoria instituției, subliniind riscurile privind încrederea publică în gestionarea activelor de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor din 23 de companii israeliene, dar menține investiții substanțiale, evaluate la circa 1,85 miliarde de dolari. Ministrul de Finanțe a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Fondul, care investește veniturile obținute din exploatarea resurselor de petrol și gaze, operează în conformitate cu norme etice stricte, adoptate încă din 2004. Regulile interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. Dezbaterea actuală pune sub semnul întrebării aplicarea acestor principii și aduce în prim-plan tensiunile din clasa politică norvegiană.
