Parlamentul Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă din componența Bosniei și Herțegovinei, a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie. Scopul consultării este de a contesta decizia judecătorească prin care liderul local Milorad Dodik a fost îndepărtat de la funcția de președinte. Această mișcare politică readuce în prim-plan tensiunile din statele balcanice.
În august, Dodik a primit o sentință care îi interzicea accesul la funcții publice pentru un interval de șase ani, după ce a ignorat hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și ale reprezentanților internaționali. Ulterior, instanța i-a permis să plătească o amendă pentru a evita închisoarea, dar i-a suspendat mandatul, obligând autoritățile electorale să organizeze noi alegeri în maxim 90 de zile.
În loc să respecte hotărârea, parlamentul din Banja Luka a respins decizia instanței și l-a îndemnat pe Dodik să rămână în funcție. Referendumul va pune cetățenii să se pronunțe asupra validității deciziilor instituțiilor centrale și a reprezentanților externi.
Autoritățile de la Banja Luka susțin că numirea reprezentantului internațional nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziției Rusiei și Chinei. De asemenea, ele contestă autoritatea instanțelor bosniace și restricționează activitatea poliției federale pe teritoriul entității.
Specialiștii în drept constituțional subliniază că legislația actuală nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile statului. De asemenea, parlamentul local a anunțat că va elabora o rezoluție privind autodeterminarea populației sârbe, o inițiativă fără bază constituțională.
Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru referendum. Opțiunea a fost criticată de opoziție, care a avertizat că decizia poate genera instabilitate majoră.
Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste și pentru relațiile apropiate cu Moscova, a reluat în dezbaterile parlamentare retorica sa anti-unitate, declarând că coexistența cu majoritatea bosniacă este imposibilă.
Bosnia și Herțegovina funcționează după încheierea războiului din anii ’90 sub un sistem de guvernare descentralizat, stabilit prin Acordurile de la Dayton, care prevede două entități autonome și o președinție colectivă.
