În Bolivia, scrutinul prezidențial programat pentru 19 octombrie marchează sfârșitul unei ere politice de aproape două decenii. Însă, pentru comunitățile indigene și pentru cei care militează în favoarea protecției mediului, schimbarea la putere nu pare să ofere soluții viabile pentru combaterea defrișărilor, incendiilor și poluării din Amazon.
Cei doi candidați care se află în cursa pentru funcția supremă, senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte Jorge „Tuto” Quiroga, promit amândoi reforme și o nouă abordare economică. Criticii susțin, totuși, că ambele platforme electorale perpetuează același model care a condus la degradarea dramatică a ecosistemelor boliviene.
Pădurile tropicale ale Amazonului, dintre care o parte semnificativă se întinde pe teritoriul Boliviei, joacă un rol crucial în echilibrul climatic global. Specialiști avertizează că despuierile masive și incendierea intenționată a vegetației duc la un punct de criză fără precedent, unde ecosistemul ar putea degenera ireversibil.
„În fața noastră nu este o alegere, ci mai degrabă o iluzie de opțiune”, declară o reprezentantă a comunităților autohtone. „Promisiunile se multiplică, dar pe teren nu se schimbă nimic.”
Deși ambii candidați și-au inclus în programe măsuri de protecție a mediului, precum combaterea incendiilor, promovarea agriculturii durabile sau finanțarea prin instrumente ecologice, lipsa de încredere în clasele politice rămane profundă.
Politicile anterioare, inclusiv cele din perioada președinției lui Evo Morales, au condus la relaxarea reglementărilor privind defrișările și au încurajat exporturile de soia, carne și resurse minerale, cu costuri ecologice enorme. Doar în acest an, peste 10 milioane de hectare de pădure au fost distruse, iar Bolivia se clasează pe locul doi în lume ca suprafață de pădure tropicală pierdută.
Problemele de mediu se intersectează cu crize sociale și economice grave. Comunitățile din bazinul amazonian se confruntă cu poluarea apelor cu mercur, scăderea dramatică a resurselor de apă potabilă și intoxicații masive. „Oamenii suferă zilnic”, mărturisește un expert care activează în regiune.
Deși peisajul electoral a fost dominat de discuțiile privind situația economică, problemele de mediu au rămas adesea pe plan secund. Propunerile care ar putea slăbi și mai mult protecția zonelor naturale, precum desființarea unor forme de proprietate comunitară sau extinderea agriculturii intensive, generează îngrijorări suplimentare.
Pentru locuitorii Amazonului, decalajul dintre promisiunile politice și realitatea de zi cu zi este copleșitor. Râuri secate, pești contaminați și comunități întregi afectate de poluare ilustrează o criză profundă care nu așteaptă decizii politice.
„Lupta noastră nu este doar pentru pământ, apă sau hrană”, spun reprezentanții indigeni. „Este pentru supraviețuirea noastră ca popoare și pentru viitorul acestor teritorii.”
