O decizie judiciară care interzice hrănirea porumbeilor în spațiile publice din Mumbai a declanșat tensiuni semnificative între autorități, activiști pentru sănătate publică și comunitățile locale. Măsura, motivată de preocupări legate de riscurile sanitare, se confruntă cu opoziție ferventă din partea celor care consideră acest obicei o parte integrantă a tradiției și expresiei religioase.
Protestele au devenit violente în ultima perioadă, cu ciocniri între demonstranți și forțele de ordine. Mulți dintre participanți susțin că locurile de hrănire a porumbeilor, cunoscute local ca kabutarkhanas, reprezintă nu doar puncte de adunare, ci și simboluri culturale și religioase de durată. Comunitatea jainistă, care consideră hrănirea păsărilor un act de devotament, s-a numărat printre cele mai vocale opozante.
Pe de altă parte, autoritățile invocă argumente științifice solide. Studiile medicale indică faptul că expunerea prelungită la excrementele de porumbei poate duce la boli respiratorii severe, inclusiv pneumonie și infecții fungice. Rapoarte recente arată o creștere alarmantă a populației de porumbei, exacerbând problema contaminării și a riscurilor pentru sănătatea publică.
Problema depășește granițele Indiei. Metropole globale precum Veneția, Singapore și New York au adoptat deja măsuri similare pentru a gestiona populațiile de păsări și a reduce impactul asupra sănătății cetățenilor. În India, orașe precum Pune și Thane au introdus restricții, iar Delhi analizează implementarea unor reglementări similare.
În căutarea unui echilibru, au fost propuse soluții de compromis, cum ar fixarea unor ore specifice pentru hrănire, care să permită și curățarea eficientă a zonelor afectate. Curtea Supremă din Bombay a format un comitet de experți pentru a evalua variantele viabile, iar discuțiile continuă în speranța găsirii unui consens.
La centru
