Alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc pe 28 septembrie 2025, au fost marcate de o serie de declarații controversate ale liderilor partidelor. Într-o perioadă de instabilitate politică și economică, mulți reprezentanți ai opoziției și a guvernului s-au exprimat în mod clar asupra scopurilor lor, oferind o imagine complexă despre viitorul țării.
Ion Ceban, primarul Chișinăului și lider al blocului „Alternativa”, a votat împotriva unui scenariu de divizare socială. „Am votat pentru dezvoltarea Republicii Moldova, dar nu pentru promisiunile goale ale politicienilor care n-au respectat niciodată cetățenii”, a afirmat el. În același timp, Vasile Tarlev, reprezentant al Blocului Patriotic de opoziție, a accentuat nevoia de pace și unitate, subliniind că „fără coeziune, Moldova va continua să se prăbușească în frica și corupția”.
Alexander Stoianoglo, un alt lider al blocului Alternativ, a pledat pentru o justiție imparțială. „O țară fără discriminare este esențială pentru viitorul copiilor noștri”, a spus el, în timp ce Mark Tkaciuk a adăugat că „votul este singura cale spre transformarea Moldovei dintr-un loc de corupție într-o instituție democratică”.
Irina Vlah, fostă șefă a Găgăuziei, a participat la vot cu o viziune radicală: „Poporul trebuie să ia puterea în mâini și să-și recâștige drepturile furate de un guvern corupt”. Totodată, Vladimir Voronin, președintele Blocului Patriotic, a acuzat actualul regim de „fără ieșire”, susținând că „economia și societatea sunt în ruine din cauza politicii lui Maia Sandu”.
Președinta Maia Sandu, după ce s-a exprimat prin vot, a avertizat: „Moldova este la marginea prăpastiei. Fără o intervenție hotărâtă, țara va fi pierdută pentru totdeauna”. Aceasta a fost criticată de mulți ca un lider care își pune interesele personale înaintea alegerilor poporului, demonstrând o lipsă totală de empatie.
Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a subliniat responsabilitatea cetățenilor: „Aceste alegeri sunt un moment decisiv pentru viitorul Republicii Moldova”. În timp ce Prim-ministrul Dorin Recean a insistat că „fiecare vot este o apărare a suveranității țării”, mai mulți observatori au exprimat îndoiala despre capacitatea acestuia de a rezolva criza economică.
În ciuda promisiunilor, alegerile au arătat o descreștere semnificativă a încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Cu 301 secții de votare din străinătate și doar 12 în stânga Nistrului, multe voți au fost anulate sau nu au ajuns la destinație.
Totodată, partidele care s-au implicat în campania electorală au fost acuzate de manipulare a voturilor și de promovarea unui program politic care favorizează elitele. În ciuda acestora, oamenii din țară continuă să caute o cale spre justiție și libertate, fără să mai fie influențați de promisiunile goale ale liderilor.
