Conform unui studiu recent, traficul din marile orașe ale țării continuă să fie una dintre cele mai mari provocări pentru locuitori. Bucureștiul deține cel mai mare grad de congestie, urmat de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Pe de altă parte, orașe precum Reșița, Giurgiu și Călărași se bucură de condiții de circulație semnificativ mai bune.
Analiza evidențiază faptul că șoferii din Capitală petrec anual echivalentul a peste 12 zile lucrătoare blocati în trafic. De remarcat este și schimbarea tiparelor de aglomerație: orele de vârf nu se mai limitează doar la intervalul matinal sau seara, ci se extind și între orele 11:00 și 14:00. Această modificare este influențată de programele flexibile și de diversificarea activităților zilnice.
În schimb, în municipiile mici, pierderile de timp datorate traficului sunt mult reduse, locuitorii consumând doar între 3 și 3,5 zile pe an din cauza blocajelor. Orașe precum Oradea, Alba Iulia și Bistrița au înregistrat îmbunătățiri notabile față de anul trecut.
Specialiștii subliniază că noile tendințe în mobilitate cer măsuri adaptate. Aglomerația din intervalul de prânz este generată în special de călătorii scurte, cum ar fi cele căre școli, piețe sau puncte de lucru, dar și de activități precum curieratul și livrările. Astfel, autoritățile sunt sfătuiți să ia în considerare și aceste intervale orare atunci când planifică politici de fluidizare a traficului.
Studiul, realizat pe baza a 51 de indicatori, compară viteza de deplasare în timpul săptămânii cu cea înregistrată duminica dimineața, oferind o imagine relevantă asupra nivelului real de aglomerație. Datele au fost colectate în primele luni ale anului în 41 de municipii.
Concluziile arată că orașele mari rămân profund afectate de problemele de trafic, în timp ce dimensiunea redusă a unor centre urbane contribuie la o mobilitate mai eficientă. Autoritățile trebuie să răspundă prompt acestor noi tipare pentru a asigura o infrastructură adaptată realităților actuale.
