Unul dintre cele mai semnificative provocări cu care se confruntă tinerii din Uniunea Europeană îl reprezintă excluziunea de la educație și de la piața muncii. Statisticile recente arată că, în anul 2024, aproximativ 11% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în situația de a nu fi angajate, înscrise într-o formă de educație sau de formare profesională. Acest fenomen, cunoscut sub acronimul NEET, continuă să fie o problemă majoră, iar obiectivul european de a reduce acest procent sub 9% până în 2030 pare dificil de atins pentru multe state membre.
Printre țările cu cele mai preocupante situații se numără România, Grecia, Serbia, Italia, precum și Turcia și Bosnia și Herțegovina. În cazul României, rata tinerilor NEET atinge 19,4%, una dintre cele mai ridicate din Europa. La polul opus se află țări precum Olanda și Islanda, unde procentul este de doar 4,9%, respectiv 5%.
Problema este amplificată și de dezechilibrele legate de gen. În unele state, cum ar fi Turcia și România, diferența dintre femei și bărbați este semnificativă. Astfel, în România, 25,2% dintre tinere se regăsesc în categoria NEET, față de 14% în cazul bărbaților. Grecia înregistrează, totuși, o situație mai echilibrată, cu valori apropiate pentru ambele categorii.
Specialiștii subliniază că una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este nepotrivirea dintre cerințele pieței muncii și programele educaționale. Mulți tineri nu reușesc să se orienteze către domeniile solicitate, iar astfel, fie nu își găsesc de lucru, fie renunță complet să mai caute un loc de muncă.
În contextul european, cei care nu mai caută activ un job reprezintă o proporție mai mare decât șomerii înregistrați. Acest fapt indică o tendință îngrijorătoare de retragere de pe piața muncii, cu implicații grave atât pentru viitorul tinerilor, cât și pentru economia națională și europeană.
