Ministerul Educației a precizat că schimbarea numărului minim și maxim de elevi pe clasă, introdusă prin Legea fiscal-bugetară, va afecta doar o mică parte din unitățile de învățământ. Potrivit autorității, majoritatea claselor din țară se încadrează în noile standarde, iar măsurile vizează în special situațiile cu efectiv redus.
Datele oficiale indică faptul că, în anul școlar trecut, doar 0,5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial au avut între 8 și 9 elevi. Acestea vor fi cele mai afectate de modificări. De asemenea, au fost identificate 12 clase de clasa a VIII-a cu un singur elev, 26 cu doi elevi și alte 52 cu trei elevi.
Una dintre consecințele anticipate este o ușoară creștere a ponderii învățământului simultan, de la 6% la 7,5%. Autoritățile educaționale menționează că acest procent se situează în parametri europeni, existând țări precum Franța sau Irlanda unde acest tip de organizare este mai frecvent.
Ministrul Educației a reiterat că stabilirea limitelor se face pe criterii de raționalitate, ținând cont de practici educaționale recunoscute. Specialiștii au demonstrat că dimensiunea clasei începe să influențeze semnificativ performanța educațională în jur de 15 elevi, iar dincolo de acest prag, calitatea predării și mediul școlar devin factori decisivi.
Statisticile actuale arată că, în mediul urban, clasele din învățământul primar au în medie 20 de elevi, iar cele gimnaziale și liceale au circa 25 de elevi. Noile reglementari permit scăderea limitelor minime cu 2 elevi și majorarea maximă cu 4 elevi, cu avizul inspectoratului școlar județean.
Obiectivul rămâne gestionarea flexibilă a situațiilor, prin redistribuirea elevilor sau prin aplicarea unor metodologii educaționale adaptate, în funcție de nevoile comunităților locale și de evaluările specialiștilor.
