Afluxul de forță de muncă străină a constituit un factor esențial în menținerea creșterii economice a zonei euro în ultimii ani. Potrivit unor analize recente, imigranții au compensat scăderea numărului de ore lucrate și reducerea salariilor reale, devenind un adevărat motor al prosperității.
Statisticile arată că, deși lucrătorii din afara celor 20 de state care utilizează moneda unică reprezentau doar 9% din forța de muncă în 2022, aceștia au generat jumătate din expansiunea totală a pieței muncii în ultimii trei ani. Fără contribuția lor, economia Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mică comparativ cu nivelul din 2019, iar performanța economică remarcabilă a Spaniei în perioada post-pandemie s-ar fi dovedit mult mai modestă.
Uniunea Europeană a atins un record demografic în 2024, cu 450,4 milioane de locuitori, creșterea populației fiind în totalitate determinată de imigrație. Acest fenomen a contracarat pentru al patrulea an consecutiv scăderea naturală a populației, evidențiind dependența economică europeană de fluxurile migratorii.
În ciuda beneficiilor economice incontestabile, creșterea imigrației a generat tensiuni sociale și politice, alimentând în anumite state discursuri populiste și mișcări extremiste. Ca urmare, unele guverne au adoptat măsuri restrictive privind reunificarea familială și relocarea, încercând să găsească un echilibru între necesitățile economice și presiunile sociale.
