Guvernul britanic a anunțat o restructurare majoră a procedurilor de apel în cazurile de azil, cu scopul de a accelera soluționarea contestațiilor și de a limita numărul de migranți care rămân în hoteluri pe perioada analizei dosarelor. Potrivit unor surse oficiale, noile măsuri urmăresc să pună capăt unor întârzieri considerate inacceptabile.
Un organism independent, format din adjudecători specializați, va fi înființat pentru a gestiona cererile de reexaminare. În prezent, un apel durează în medie peste un an, iar peste 51.000 de dosare așteaptă să fie rezolvate. Persoanele respinse inițial rămân adesea în unități de cazare finanțate public, situație ce a generat nemulțumiri în rândul comunităților locale.
La momentul actual, aproximativ 32.000 de solicitanți de azil sunt cazați în hoteluri, deși guvernul și-a asumat public angajamentul de a renunța treptat la această practică.
Presiuni publice și controverse
Măsurile sosesc într-un context de tensiuni sociale amplificate de proteste în numeroase localități din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord. Confruntări între manifestanți și intervenții ale forțelor de ordine au marcat unele dintre aceste evenimente.
Un caz notabil a avut loc în Epping, unde locuitorii au organizat proteste masive după ce un solicitant de azil a fost acuzat de agresare sexuală asupra unei minore. Instanța a decis în favoarea consiliului local, interzicând utilizarea Hotelului Bell pentru cazarea migranților din motive de securitate publică. Guvernul a anunțat că va contesta decizia, dar toți rezidenții vor fi relocați până în septembrie.
Mai multe autorități locale analizează acum opțiuni similare pentru a restricționa sau opri utilizarea hotelurilor în acest scop. Lideri politici au exprimat sprijin public pentru inițiativele consiliilor locale care urmăresc să găsească alternative la cazarea în hoteluri.
Statistici oficiale indică faptul că 131 de autorități locale din Regatul Unit folosesc hoteluri sau alte forme de cazare de urgență pentru migranți. Majoritatea sunt administrate de laburiști, urmați de liberal-democrați, conservatori, verzi și alte formațiuni.
