Parlamentul entității sârbești din Bosnia și Herțegovina a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă demiterea liderului Milorad Dodik de către instanțele centrale. Decizia parlamentară, susținută de 50 dintre cei 65 de deputați prezenți, vine ca răspuns la hotărârea judecătorească care l-a suspendat din funcție pe Dodik și i-a interzis activitatea politică timp de șase ani.
În august, instanța bosniacă a condamnat politicianul la un an de închisoare pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, dar i-a oferit ulterior posibilitatea de a plăti o amendă de aproximativ 18.500 de euro pentru a evita detenția. Pe 18 august, mandatul său de președinte al Republicii Srpska a fost oficial încheiat, iar legea prevede organizarea de noi alegeri în maximum 90 de zile.
Întrebarea referendumului, așa cum a fost formulată de parlament, se va referi la acceptarea sau respingerea deciziilor Înaltului Reprezentant Internațional și a instanțelor bosniace, considerate de Banja Luka ca fiind ilegitime. Autoritățile locale susțin că numirea actualului reprezentant internațional nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziției Rusiei și Chinei.
De asemenea, parlamentul a anunțat că va pregăti un proiect de rezoluție privind autodeterminarea populației sârbe, deși Constituția Bosniei și Herțegovinei nu prevede astfel de mecanisme pentru entități. Expertii juridici din Sarajevo subliniază că entitățile componente nu au competența de a organiza referendumuri independente privind deciziile instituțiilor federale.
Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste și apropierea de Moscova, a reluat în dezbaterile parlamentare retorica sa despre imposibilitatea coexistenței cu populația bosniacă. Opțiunile politice ale Republicii Srpska reaprind tensiunile între entitățile bosniace, într-un context regional marcat de instabilitate și interese geopolitice divergente.
