Ziua de 23 august rămâne înscrisă în istorie ca o dată tragică, marcată de semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939. Prin acest acord, două dictaturi și-au impus voința asupra unor națiuni suverane, redesenând harta Europei în mod forțat. Evenimentul a avut consecințe profunde asupra multor popoare, incluzând separarea unor teritorii și supunerea lor sub influența străină.
În contextul actual, se remarcă posibilitatea Republicii Moldova de a pune capăt definitiv acestor consecințe istorice. Țara are acum șansa de a se elibera de urmările unui pact care a menținut-o sub o dominăție externă și de a se alătura comunității europene, al cărei fundament stă în valorile democratice, siguranța colectivă și prosperitatea.
România, ca stat vecin și partener, a demonstrat sprijin constant în această direcție. S-au realizat investiții substanțiale în infrastructură, s-au oferit resurse energetice și s-a acordat asistență umanitară în momente critice. Legăturile economice, culturale și umane dintre cele două țări s-au profundat, iar colaborarea se extinde continuu.
Pe parcursul anilor, s-au construit școli, grădinițe, spitale și poduri, s-au restaurat monumente și lăcașe de cult, iar firmele din ambele state activează peste graniță. Aceste acțiuni concrete contrastează cu încercările unor forțe de a distanța cele două popoare.
România își reafirmă angajamentul de a susține Republica Moldova pe drumul său european, respectând suveranitatea și independența acesteia. Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și o promisiune a unui viitor mai sigur, liber și prosper.
Pe 27 august, Republica Moldova sărbătorește cea de-a 34-a aniversare a independenței, iar acest moment simbolizează și voința de a se consolida ca stat suveran, alături de valorile democratice ale Europei.
