O ursoaică împreună cu puiul ei primește hrană de la turiști pe una dintre cele mai cunoscute șosele din țară, Transfăgărășan. Această imagine, surprinsă în iulie, ilustrează o realitate tot mai des întâlnită: prezența ursului brun în proximitatea așezărilor umane.
În ultimii ani, Carpații românești au devenit scenariul unor confruntări neașteptate. Dacă odinioară turiștii veneau sperând să zărească un urs, acum animalele coboară din păduri și se apropie de locuințe, de hoteluri și de oameni. Schimbarea comportamentului lor are multiple cauze, de la reducerea habitatului natural până la moratoriul privind vânătoarea.
Autoritățile estimează că în România trăiesc între 10.000 și 13.000 de urși, cel mai mare număr din Uniunea Europeană. Această populație, de trei sau patru ori mai mare decât cea considerată sustenabilă, aduce cu sine provocări majore. Urșii, atracti de gunoaie și de resturi de alimente, pătrund în localități, atacă turme, distrug culturi și creează pericol pentru locuitori.
În unele zone, situația a devenit critică. Localnicii spun că nu mai îndrăznesc să meargă în pădure, iar copiii nu mai culeg fructe de pădure ca altădată. Fermierii și păstorii raportează pagube constante, iar unele comunități au început să instaleze garduri electrice pentru a se proteja.
Confruntările dintre oameni și urși au dus la tragedii. În ultimii nouă ani, s-au înregistrat 264 de atacuri, iar 20 de persoane și-au pierdut viața. Ca răspuns, autoritățile au înființat echipe speciale pentru a gestiona situațiile de criză și au început să coliereze urșii cu dispozitive GPS pentru a le monitoriza mișcările.
Dezbaterea publică cu privire la gestionarea populației de urși este încărcată. Pe de o parte, sunt cei care susțin că vânătoarea controlată ar putea reduce tensiunile. Pe de altă parte, conservaționiștii argumentează că problema este generată de factori umani, inclusiv de turismul necontrolat și de distrugerea habitatelor.
În ciuda eforturilor de a găsi soluții, cum ar fi relocarea urșilor în alte țări – propunere care nu a avut succes – sau măsurile de protecție sporită, conflictul dintre oameni și urși rămâne o problemă deschisă. Comunitățile afectate trăiesc cu teamă, iar autoritățile încă caută un echilibru între protecția animalelor și siguranța publică.
În acest context, oamenii din zonele montane se confruntă zilnic cu dileme dificile, iar povestea conviețuirii dintre urși și comunități devine din ce în ce mai complexă.