Cum Europa și Ucraina reușesc să influențeze politica SUA față de Rusia

Liderii europeni au părăsit Washingtonul cu un sentiment de ușurare, după ce au reușit să-l convingă pe președintele american să nu mai exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta pretențiile Moscovei. În schimb, au obținut angajamente privind implicarea Statelor Unite într-un viitor acord de pace.

Diplomația europeană a combinat avertismente ferme cu mesaje conciliante, reușind să-l determine pe președintele SUA să abandoneze ideea unei cedări teritoriale imediate a Ucrainei, propusă inițial de Kremlin. Totuși, oficialii europeni recunosc că drumul către o înțelegere durabilă rămâne lung și complex.

Discuțiile privind garantarea securității Ucrainei au generat deja reacții negative din partea Rusiei, care respinge orice implicare a țărilor NATO în regiune. Orice plan de securitate care ar consolida poziția Ucrainei ar contrazice direct obiectivele Moscovei, marcând un potențial punct de criză în relațiile internaționale.

Deși s-a discutat despre o eventuală întâlnire între președintele ucrainean și cel rus, urmată de un summit trilateral cu SUA, perspectiva acestui eveniment pare îndepărtată. Reprezentanții ruși au exclus în mod repetat posibilitatea unor astfel de întâlniri fără o pregătire amănunțită prealabilă.

După preluarea mandatului, noul președinte american a fost implicat într-un joc diplomatic complex, în care părțile au încercat să evite escaladarea tensiunilor, în timp ce își urmăreau propriile obiective strategice. Liderii europeni au reușit, cel puțin temporar, să-l aducă de partea Ucrainei, deși divergențele rămân vizibile.

Principalii susținători ai Kievului au exprimat îngrijorări cu privire la posibilitatea unui acord prematur de încetare a focului, temându-se că poate submina eforturile de apărare. În ciuda promisiunilor americane, detaliile privind implicarea militară a SUA în menținerea păcii rămân neclare.

O coaliție de țări, condusă de Franța și Marea Britanie, explorează modalități de a consolida capacitatea defensivă a Ucrainei prin acorduri privind armamentul, instruirea militară și sprijinul aerian și naval. Propunerile includ și implicarea Statelor Unite în domenii cheie, cum ar fi intelligence-ul și monitorizarea satelitară.

Unele state europene au exprimat rezerve față de ideea unor garanții de securitate similare cu cele oferite de Articolul 5 al NATO, evidențiind eșecurile din trecut în protejarea Ucrainei. Deși există optimism privind implicarea americană, negocierile se anunță dificile și complexe.