În cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate la Tokyo, mii de persoane au participat la un moment de reculegere dedicat celor peste trei milioane de japonezi care și-au pierdut viața în timpul conflictului. Evenimentul a avut loc la Budokan, iar participanții au marcat exact ora în care, acum opt decenii, împăratul Hirohito a anunțat capitularea țării.
În același timp, un grup de politicieni și susținători ai Partidului Liberal Democrat s-au adunat la Altarul Yasukuni, un loc controversat datorită faptului că onorează și criminali de război condamnați. Vizitele la acest altar au stârnit în repetate rânduri tensiuni diplomatice cu țările din Asia de Est, care consideră acest gest o lipsă de remușcare față de trecutul militarist al Japoniei.
Printre cei care au vizitat altarul s-a numărat și Shinjiro Koizumi, ministrul Agriculturii, văzut ca un potențial candidat la funcția de prim-ministru. În schimb, premierul Shigeru Ishiba a optat să nu participe personal, alegând să trimită un ornament simbolic.
Tema transmiterii memoriei istorice generațiilor viitoare rămâne o provocare majoră pentru Japonia, mai ales într-o perioadă în care numărul supraviețuitorilor din război scade constant. Dezbaterile privind modul în care țara ar trebui să-și prezinte trecutul militar, inclusiv acțiunile sale de agresiune, continuă să dividă opinia publică și clasa politică.
Un editorial recent publicat într-un cotidian important sublinia necesitatea ca Japonia să se angajeze în construirea unei lumi pașnice, plecând de la lecțiile istorice pe care le-a învățat. Se remarcă totodată că, în ultimii ani, liderii politici au evitat să mai ceară scuze oficiale pentru faptele comise în timpul războiului, o schimbare sesizabilă față de pozițiile anterioare.
Acest context istoric și politic continuă să influențeze relațiile Japoniei cu vecinii săi, precum și percepția internațională asupra modului în care țara se raportează la propriul trecut.
