Criza apei în Scandinavia: Stockholm cere populației să reducă consumul

În contextul unei veri excepțional de calde, autoritățile din regiunea metropolitană a Stockholmului au emis un apel urgent către locuitori pentru a limita utilizarea apei potabile. Temperaturile ridicate ale apei din Lacul Mälaren, sursă vitală pentru aproximativ două milioane de persoane, au dus la o scădere semnificativă a capacității de producție a apei potabile.

Cetățenilor li se recomandă să scurteze timpul petrecut la duș, să evite udarea grădinilor, spălatul mașinilor și umplerea piscinelor. Aceste măsuri, neobișnuite pentru o țară bogată în resurse acvatice, subliniază gravitatea situației. Compania responsabilă cu alimentarea cu apă a insistat că „fiecare picătură contează”.

Luna iulie a fost desemnată drept cea mai caldă din ultimul secol în unele zone ale Suediei, cu impact deosebit de puternic în nordul țării. Localitatea Jokkmokk, aflată chiar deasupra Cercului Polar Arctic, a înregistrat 15 zile consecutive cu temperaturi peste 25°C.

Problemele de alimentare cu apă nu se limitează doar la Suedia. Oslo, capitala Norvegiei, se confruntă de asemenea cu rezervoare sub nivelul normal din cauza precipitațiilor scăzute, în timp ce în Finlanda, zonele nordice au raportat perioade îndelungate de căldură neobișnuită.

Specialiștii atribuie aceste fenomene extreme schimbărilor climatice. Un studiu recent indică faptul că astfel de evenimente au devenit de cel puțin zece ori mai probabile decât ar fi fost într-un climat preindustrial. Datele confirmă o tendință clară: iernile devin mai scurte și mai blânde, iar verile se prelungește și devin progresiv mai calde.

Conform Serviciului Copernicus al UE, temperatura medie globală a atins niveluri record în luna iulie, depășind media lunară a perioadei 1991-2020 cu 0,45 grade Celsius. Aceste cifre susțin concluzia că încălzirea globală continuă să influențeze semnificativ modelele meteorologice pe plan mondial.